Aceste toate vechi poezii, pentru tine le-am re-scris…
Cu dorul frunzelor plângând sub vals,
Și din tăcerea ta violantin smolită –
Peste-al meu suflet, ce cu drag ți l-a deschis.
Acum fugi, de parcă-aș fi oglinda spartă…
Ești trist, sau te-ai ascuns sub norișor?
Un gând să ai, o rugă o privire, sau o șoaptă
Când lumânările se-asprind și se topesc de dor.